Sistem binar

Viata e creata in sistem binar... DA sau NU, INCEPUT sau SFARSIT, ALFA sau OMEGA. Apartenenta la un criteriu de definire a personalitatii se rezuma la selectia naturala a unui factor. Incepi dintr-un sistem favorabil, sfarsesti intr-o dezolare aparent fatidica. Incerci sa te gandesti la termeni intermediari: POATE, DACA, un termen conditional optativ. Nu iti expui decat vulnerabilitatea in fata unui fapt anterior.

Derogarea de la aceasta lege fundamentala a omenirii se face doar prin liber arbitru: un concept trasat de o inadaptare esentiala la contextul dual. Daca mi s-ar cere in acest moment sa definesc viata unui om as face-o fara sa clipesc utilizand cateva antiteze literare: Nastere/Moarte, Adolescenta/Maturitate, Dragoste/Ura, Sanatate/Boala, Saracie/Avutie, Ambitie/Plafonare, Secvential/Segmential. Sunt sanse sa fi omis cateva din posibilitatile de baza aferente unei explicatii concise ale acestui fenomen numit VIATA.

Neutralitatea este acea exercitare a liberului arbitru,mentionat in paragraful anterior, care confera siguranta unei decizii confortabile, punctuale. Aici intervine inevitabil lasitatea. Fireasca, pana la urma. Se defineste a fi pana la urma o neutralitate perversa, egocentrista si platonica. Nu ai tacut din gura in momentul discutiei, ba mai mult ti-ai formulat o parere, pentru care exista sanse reale de a fi luata in considerare. Ai castigat o lupta, dar ai pierdut razboiul. Pentru ca nu esti capabil sa vezi dincolo de puterea de decizie, dincolo de impactul pe care il poate avea punctul tau de vedere. Infim la inceput, insa poate deveni un imbold psihologic pentru a dobori un efect de turma redundant si inerent.

De POATE si de DACA, omenirea e satula. Pana peste cap... Daca Cezar nu ar fi fost asasinat, daca Napoleon nu ar fi vazut lumea ca pe un imens camp de batalie, daca Hitler ar fi fost admis la Academia de Arte din Viena, daca Einstein nu ar fi formulat Teoria Relativitatii... altcineva ar fi facut asta. Pentru ca exista antagonisme, antiteze, opozitii.